Elasticitatea cererii pentru țigarete în România
3.1 Piața legală de țigarete din România
Studiul de față a estimat piața legală de țigarete din România pentru perioada 2010-2022 – atât prin prisma cantităților, cât și ca valoare, inclusiv TVA. Estimările au pornit de la încasările din accize provenind din vânzarea produselor din tutun din execuția bugetară furnizată de MF și s-au bazat pe structura prețului de vânzare pentru țigarete furnizată de BAT – liderul de piață în comerțul cu amănuntul, cu o cotă de piață de circa 55% în anul 2021. Rezultatele estimărilor sunt prezentate în Figurile 3.1 și 3.2.
Figura 3.1. Cantitatea de țigarete pe piața legală (mld. buc.)
Sursa datelor: estimări proprii
Figura 3.2. Valoarea totală a vânzărilor de țigarete pe piața legală (mld. lei)
Sursa datelor: estimări proprii
Prin prisma cantităților vândute, estimările noastre arată că în perioada 2011-2018 consumul legal de țigarete în România a fost relativ stabil, fiind cuprins între 20,3-22,1 mld. țigarete, cu o medie anuală a acestei perioade de circa 21,3 mld. țigarete. Anul 2010 se distinge ca un caz special (engl. outlier) cu un consum cu circa 16% sub media perioadei 2011-2018. Intervalul 2019-2022 se remarcă printr-o majorare a pieței legale a țigaretelor până la un nivel mediu de circa 26,7 mld. țigarete pe an, respectiv cu 25% peste media perioadei 2011-2018. Se poate remarca și relativa stabilitate a consumului legal de țigarete din România în intervalul 2019-2022, cantitățile fiind cuprinse între 26,1 și 27,3 mld. țigarete pe an.
Valoarea pieței legale de țigarete este influențată semnificativ de politica statului privind accizele aferente produselor din tutun, o majorare a taxării conducând la majorarea valorii pieței legale de țigarete. De altfel, acest factor este principalul element care explică creșterea valorii pieței legale de țigarete. În aceste condiții, valoarea totală a pieței legale de țigarete din România s-a majorat continuu în perioada 2010-2022 până la un nivel de circa 30,5 mld. lei la finele perioadei, cu circa 148,6% peste valoarea din 2011 de exemplu. Din majorarea de circa 148,6% față de anul 2011, doar 25,8% este explicată de creșterea cantităților vândute, iar restul din majorarea prețurilor de vânzare (atribuibilă majorării accizelor, TVA aferent, dar și prețului practicat de producători). Spre exemplu, în anul 2022, acciza medie la 1.000 de țigarete a fost de circa 592 de lei față de 336 de lei în anul 2011, reprezentând o creștere de circa 76%.
3.2 Estimarea elasticității cererii pentru țigarete și impactul creșterii accizei asupra pieței legale
Pentru a estima impactul creșterii accizei asupra pieței legale am pornit de la următoarele ipoteze:
- O creștere a accizei se va reflecta în creșterea prețului, prin urmare este de așteptat să vedem o scădere a pieței legale.
- Impactul creșterii accizei poate fi contrabalansat de creșterea veniturilor consumatorilor.
Pentru estimarea elasticității am folosit următoarele date:
- consumul total de țigarete (milioane bucăți) și prețul mediu ponderat, din două surse: pentru perioada 2001-2007, datele din Szabo et al. (2016), iar pentru perioada 2007-2022, datele de la MF și BAT.
- Câștigul salarial mediu lunar, pentru perioada 2001-2022, datele provenind de la INS.
- Atât prețul mediu ponderat (pentru un pachet de 20 de țigarete), cât și câștigul salarial mediu lunar au fost transformate în valori comparabile, la prețurile anului 2022.
Prețul mediu ponderat real și consumul total de țigarete sunt reprezentate în Figura 3.3.
Figura 3.3. Prețul mediu ponderat și consumul total de țigarete
Pentru estimarea elasticității prețului, am construit două modele de regresie, folosind date anuale pentru perioada 2001-2022:
- Modelul dublu logaritmic (log-log):, (1)
- Modelul simplu logaritmic (log-level): . (2)
unde:
- este seria de timp a consumului (milioane bucăți țigarete).
- reprezintă seria de timp a prețului mediu ponderat real (lei pe pachet).
- reprezintă seria de timp a câștigului salarial mediu lunar real (lei).
Tabel 3.1. Rezultatele modelului de regresie (1)
| Dependent Variable: LOG(CONSUM_TOTAL__MIL__BUC_) | ||||
| Method: Least Squares | ||||
| Sample (adjusted): 2001 2022 | ||||
| Included observations: 22 after adjustments | ||||
| Variable | Coefficient | Std. Error | t-Statistic | Prob. |
| C | 9.88 | 0.67 | 14.72 | 0.00 |
| LOG(PRET_REAL) | -0.79 | 0.23 | -3.47 | 0.00 |
| LOG(SALARIU_REAL) | 0.32 | 0.17 | 1.92 | 0.07 |
| R-squared | 0.65 | Mean dependent var | 10.16 | |
| Adjusted R-squared | 0.61 | S.D. dependent var | 0.24 | |
| S.E. of regression | 0.15 | Akaike info criterion | -0.84 | |
| Sum squared resid | 0.40 | Schwarz criterion | -0.70 | |
| Log likelihood | 11.87 | Hannan-Quinn criter. | -0.81 | |
| F-statistic | 16.75 | Durbin-Watson stat | 0.59 | |
| Prob(F-statistic) | 0.00 | |||
Conform Tabelului 3.1 se pot desprinde câteva concluzii:
- Creșterea prețului are un impact negativ asupra consumului de țigarete.
- Pe de altă parte, creșterea venitului salarial are un impact pozitiv asupra consumului de țigarete, deci impactul negativ al creșterii accizei ar putea fi contrabalansat de creșterea veniturilor consumatorilor.
Elasticitatea prețului estimată de model este de -0.79, în concordanță cu valoarea de -0.56, estimată de Szabo et al. (2016). Această estimare din modelul cererii de țigări arată existența unei legături inverse între consumul de țigări și prețul țigărilor.
Conform modelului dublu logaritmic, elasticitatea prețului cererii de țigări în România este -0.79, ceea ce înseamnă că o creștere cu zece procente a prețului mediu ponderat al țigărilor ar avea ca rezultat o reducere de aproape opt procente a consumului de țigări.
Tabel 3.2. Rezultatele modelului de regresie (2)
| Dependent Variable: LOG(CONSUM_TOTAL__MIL__BUC_) | ||||
| Method: Least Squares | ||||
| Sample (adjusted): 2001 2022 | ||||
| Included observations: 22 after adjustments | ||||
| Variable | Coefficient | Std. Error | t-Statistic | Prob. |
| C | 10.75 | 0.13 | 81.61 | 0.00 |
| PRET_REAL | -0.07 | 0.02 | -4.32 | 0.00 |
| SALARIU_REAL | 0.0003 | 0.00 | 2.35 | 0.03 |
| R-squared | 0.62 | Mean dependent var | 10.18 | |
| Adjusted R-squared | 0.58 | S.D. dependent var | 0.25 | |
| S.E. of regression | 0.16 | Akaike info criterion | -0.66 | |
| Sum squared resid | 0.50 | Schwarz criterion | -0.52 | |
| Log likelihood | 10.30 | Hannan-Quinn criter. | -0.63 | |
| F-statistic | 15.68 | Durbin-Watson stat | 0.56 | |
| Prob(F-statistic) | 0.00 | |||
În modelul log-liniar, coeficientul prețului (β1) indică faptul că dacă nivelul prețului se modifică cu 1 RON, consumul se așteaptă să se schimbe cu 100*β1% (ceteris paribus). În acest model, elasticitatea poate fi aproximată prin înmulțirea prețului cu coeficientul estimat β1[1].
Figura 3.4. Elasticitatea prețului estimată folosind cele două metode
Cu toate acestea, intepretarea estimațiilor din modelul log-lin drept elasticități ale cererii trebuie făcută cu precauție.
Astfel, pentru un model de regresie log-lin de forma următoare: , să presupunem că X variază de la la .
Atunci vom avea:
Atunci elasticitatea lui Y în funcție de X poate fi definită drept:
.
Sau, echivalent, . Cum , pentru , avem: , dacă . În cazul nostru, valoarea estimată este, la o distanță de față de 0, deci elasticitatea cererii estimată prin această metodă ar putea fi deplasată.
3.3 Estimări ale pieței totale și a pieței negre de țigarete din România
Estimarea pieței negre a țigaretelor este o sarcină dificilă, deoarece această piață este caracterizată prin vânzarea de produse fără a fi înregistrate oficial sau fără a plăti taxe și impozite. Cu toate acestea, există mai multe abordări pentru a estima dimensiunea acestei piețe:
- Metoda sondajelor: Această metodă implică efectuarea unor studii de piață prin intermediul unor sondaje și interviuri cu consumatorii de tutun. Aceste sondaje pot fi utilizate pentru a estima cât de mulți oameni cumpără țigări pe piața neagră și cât de des fac acest lucru.
- Metoda analizei datelor de vânzări: Această metodă implică analizarea datelor de vânzări a produselor de tutun înregistrate oficial, comparate cu datele de consum de tutun. Diferența dintre acestea poate fi utilizată pentru a estima mărimea pieței negre.
- Metoda observațională: Această metodă implică monitorizarea pieței negre prin intermediul controlului vamal și a autorităților fiscale. Acest lucru poate include verificarea livrărilor suspecte, urmărirea traseelor de transport și alte metode de monitorizare.
Niciuna dintre aceste metode nu este perfectă și toate pot fi afectate de incertitudine și erori. De asemenea, dimensiunea pieței negre poate varia de la o țară la alta și poate fi influențată de factori precum taxele și impozitele, prețurile de vânzare a produselor și nivelul de control guvernamental asupra comerțului cu tutun.
a) Piața totală de țigarete din România
În perioada 2017-2021 piața totală din România a fost estimată de KPMG LLP (2022). Astfel, consumul total de țigarete în România s-a ridicat la valoarea de 26,99 mld țigarete în anul 2017, 25,94 mld țigarete în anul 2018, 27,29 mld în anul 2019, 25,97 mld țigarete în anul 2020 și 26,56 mld țigarete în anul 2021, observându-se o creștere de 2% a consumului total de țigarete în anul 2021 față de anul precedent, creștere generată în principal de creșterea comerțului național licit cu țigarete (3% în anul 2021 față de anul 2020).
Indiferent de proveniența țigaretelor (producție internă sau din afara garnițelor țării) piața legală a țigaretelor din România a înregistrat un trend ascendent în perioada 2019-2021 (de la 22,84 mld. țigarete în anul 2017 la 24,45 mld. țigarete în anul 2021). Consumul legal de țigarete de proveniență din afara granițelor României a reprezentat, în perioada analizată între 0,42% și 1,01% din consumul legal de țigarete produse în România.
b) Piața neagră de țigarete în România
După aderarea României la UE, piața de țigarete din România a fost analizată inclusiv din perspectiva consumului ilegal de țigarete, ca pondere în consumul total de țigarete la nivel național. Conform datelor publicate de către proiectul Stop Contrabandă, implementat de către British American Tobacco (Romania) Trading (BAT) în parteneriat cu Poliția de Frontieră Română, Poliția Română, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română (AVR), în anul 2009 consumul ilegal de țigarete la nivel național reprezenta puțin peste 20% din total consum și a crescut brusc la 27% în anul 2010. În perioada 2011-2013 consumul ilegal de țigarete la nivel național a înregistrat un trend ușor descendent, apoi a urmat o perioadă de 5 ani (2014-2018) în care piața neagră a țigaretelor a reprezentat în jur de 16% din consumul de țigarete la nivel național. Începând cu anul 2019, consumul ilegal de țigarete în România a urmat un trend descendent, ajungând să reprezinte 7,1% din consumul total de țigarete în anul 2022. O altă estimare a consumului ilegal de țigarete pentru România a fost realizată de KPMG LLP, pentru perioada 2017-2021, evidențiindu-se un trend descendent al pieței negre a țigaretelor pornind de la 15,4% din total consum în anul 2017 și ajungând la 7,9% din total consum la nivel național în anul 2021.
Figura 3.5. Evoluția consumului ilegal de țigarete la nivel național, 2008-2022, România
Sursa: proiectul Stop Contrabandă
Astfel, observăm că nivelul pieței negre a țigaretelor din România estimat prin proiectul Stop Contrabandă (8,7% din consumul de țigarete la nivel național în anul 2021) este situat ușor deasupra nivelului pieței negre estimate de către KPMG LLP (2022) nivel național (aproximativ 7,9% din consumul total de țigarete) și la nivelul UE27 pentru anul 2021 (8,1% din consumul total de țigarete).
Din perspectiva exprimării dimensiunii pieței negre de țigarete în România în pierderile cumulate din contrabanda cu țigări la bugetul de stat (mld. lei), datele aceluiași proiect (Stop Contrabandă) arată că în perioada 2016-2021 pierderile cumulate din contrabanda cu țigări la bugetul de stat au fost de circa 2-3 mld lei, cu valori de 2 mld. lei înregistrate în anii 2020 și 2021. Pentru anul 2021, pierderile estimate de către KPMG ca provenind din contrabanda cu țigarete și comerțul cu țigarete contrafăcute, în termeni de venituri fiscale neîncasate la bugetul de stat, reprezentând contravaloarea accizelor și a TVA care ar fi fost încasate dacă țigaretele din consumate din piața neagră ar fi fost achiziționate legal, se ridică la suma de 1,536 mld lei (KPMG LLP, 2022).
Din punct de vedere al structurii pieței negre a țigaretelor în perioada 2019-2022, în România principala sursă de proveniență a țigărilor de contrabandă este în dezacord cu tendința generală înregistrată la nivelul UE (principala pondere fiind deținută de alte surse de contrabandă și țigarete contrafăcute, în perioada 2017-2021 – KPMG LLP) și este reprezentată de categoria „cheap/illicite whites”[2] (în medie 52,15% din piața ilegală în perioada analizată, conform Stop Contrabandă). Totuși, în anul 2021, ambele seturi de date disponibile pentru România (Stop Contrabandă și studiul KPMG LLP) arată că ponderea cheap/illicite whites în structura pieței negre a țigaretelor a fost în creștere în România, dintre cele 27 de state membre ale UE România înregistrând chiar cel mai mare flux de cheap/illicites whites în structura pieței negre a țigaretelor la nivel național (de aproximativ 1,6 mld țigarete – KPMG LLP), în creștere cu 0,1 mld țigarete față de anul 2020. Creșterea înregistrată în categoria cheap/illicite whites este compensată de reducerea altor surse.
La nivelul UE, România a înregistrat în anul 2021 cea mai semnificativă creștere a pieței negre a țigaretelor pe seama consumului de cheap/illicite whites. De asemenea, România, Polonia, Grecia, Spania și Franța au înregistrat 66% din consumul de cheap/illicite whites la nivelul UE27.
Cea de-a doua sursă de proveniență a produselor de contrabandă este reprezentată, la nivel național și în acord total cu tendința manifestată la nivelul UE27, de magazine duty free[3], cu excepția anului 2019 când țigaretele provenite din Republica Moldova înregistrează o pondere mai mare comparativ cu cele provenite din duty free. Începând cu anul 2020 modificările intervenite în structura pieței negre a țigaretelor din România sunt influențate și de factori exogeni – pandemia Covid-19 și conflictul militar din Ucraina. Se observă că începând cu anul 2020, sursele de proveniență a țigaretelor de contrabandă reprezentate de Moldova, Ucraina, Serbia și surse necunoscute urmează un trend descendent, cu reduceri semnificative ale ponderilor deținute de surse precum Ucraina (de la 11,7% din piața ilegală în 2019 la 0,2% în anul 2022), Serbia (de la 0,8% din piața ilegală în 2019 la 0,2% în anul 2022) și surse necunoscute (de la 5,5% din piața ilegală în 2019 la 2,3% în anul 2022). Moldova încă reprezintă o sursa importantă pentru piața neagră a țigaretelor din România, deși trendul urmat de acesta sursă în perioada analizată este unul descendent. Nu același lucru putem afirma despre evoluția altor surse decât cele menționate anterior, unde observăm o creștere a ponderii acesteia în anul 2022 comparativ cu anul 2019.
Figura 3.6. Structura pieței negre a țigaretelor din România, 2019 și 2022
Sursa: Proiectul Stop Contrabandă
Impactul modificării accizei la țigarete în România
4.1. Stabilirea scenariilor de modificare a accizei la țigarete
Comisia Europeană a lansat o propunere de modificare a regimului fiscal, care să contribuie la diminuarea diferențelor dintre țări în privința taxării și să aibă un impact mai puternic asupra reducerii consumului de tutun, conducând la scăderea de la 25% a prevalenței fumatului în 2020 la 20% până în 2025 și sub 5% până în 2040 la nivel european. Printre modificări se numără și creșterea accizei minime la țigarete, care să favorizeze creșterea convergenței la nivelul taxelor între Statele Membre, ca mijloc pentru reducerea fraudei și a contrabandei. Taxarea este considerată principalul mijloc cu efecte semnificative asupra obiceiurilor consumatorilor de tutun.
Pirn urmare, în ceea ce privește țigaretele, noile modificări vizează continuarea aplicării unei taxe specifice și a unei taxe ad-valorem, stabilindu-se praguri pentru acciza totală aplicată țigaretelor. Aceasta trebuie să fie:
- Superioară valorii de 180 euro/1000 țigarete.
- Cel puțin 63% din prețul mediu ponderat. Statelor membre care aplică o acciză totală mai mare de 230 EUR/ 1000 țigarete nu li se mai aplică prevederea referitoare la procentul minim de 63%.
Prevederile actuale stabilesc o acciză totală care trebuie să fie superioară valorii de 90 euro/1000 țigarete, și să reprezinte cel puțin 60% din prețul mediu ponderat. Procentul nu mai este aplicabil în cazul statelor care aplică o acciză totală mai mare de 115 EUR/1000 țigarete.
Având în vedere intenția Comsiei Europene de a crește nivelul accizei, am dezvoltat trei scenarii care privesc potențiale creșteri ale accizei minime aplicată țigaretelor, cu scopul de a evidenția ulterior impactul asupra industriei tutunului și a economiei românești. În cadrul scenariilor, am variat atât nivelurile propuse pentru acciza minimă, cât și ponderea minimă a accizei în preț. Având în vedere însă că Directiva europeană tinde să favorizeze procentul, am calculat acciza minimă din cadrul primelor două scenarii pe baza acestuia. Prin urmare, propunem următoarele scenarii:
Scenariul 1:
- Acciza minimă – 150 EUR/ 1000 țigarete
- Incidența minimă a accizei – 61% din prețul mediu ponderat
- Impact: creșterea prețului la consumator cu 16,8%.
Scenariul 2:
- Acciza minimă – 160 EUR/ 1000 țigarete
- Incidența minimă a accizei – 62% din prețul mediu ponderat
- Impact: creșterea prețului la consumator cu 22,4%.
Scenariul 3:
- Acciza minimă – 180 EUR/ 1000 țigarete
- Incidența minimă a accizei – 63% din prețul mediu ponderat
- Impact: creșterea prețului la consumator cu 33,7%.
Tabelul 4.1 prezintă situația accizei minime ca pondere în prețul mediu de vânzare în perioada 2016-2023 în România și evidențiază modificările de preț care apar o dată cu schimbarea nivelului de acciză pentru fiecare din cele trei scenarii. Se observă o modificare drastică a prețului la consumatorul final o dată cu aplicarea noilor scenarii, a cărui creștere este aproape dublă în cazul primului scenariu față de creșterea prețului din anul 2023. Indiferent de scenariul sub care va fi aplicată acciza, creșterile de prețuri vor fi semnificative, având în vedere că cea mai importantă majorare anuală de până acum a avut loc în anul 2023 și nu a depășit în ultimii 8 ani valoarea de 7,85%. De altfel, scenariile variază de la o creștere între 25% (scenariul 1) și 50% (scenariul 3) a acciziei față de anul 2023, în condițiile în care majorările de acciză în România nu au cunoscut valori mai ridicate de 8,75% în ultimii 8 ani.
Tabel 4.1. Evoluția prețului mediu de vânzare și al accizei minime
| 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | 2022 | 2023 | Scenariul 1 | Scenariul 2 | Scenariul 3 | |
| Prețul mediu de vânzare (euro/1000 țigarete) | 157,45 | 162,76 | 165,59 | 170,1 | 176,79 | 186,8 | 195,5 | 210,8 | 246,19 | 258,09 | 281,89 |
| Acciza minimă (euro) | 94,61 | 94,9 | 93,02 | 100,7 | 102,9 | 108,7 | 110,6 | 120,2 | 150 | 160 | 180 |
| Creștere % anuală a accizei | 0,34% | -2,02% | 8,24% | 2,2% | 5,65% | 1,73% | 8,74% | 24,74% | 33,1% | 49,7% | |
| Ponderea acciză/preț | 60,1% | 58,3% | 56,2% | 59,2% | 58,2% | 58,2% | 56,6% | 57,0% | 60,9% | 62,0% | 63,9% |
| Creștere % anuală a prețului | 3,37% | 1,74% | 2,75% | 3,9% | 5,65% | 4,64% | 7,85% | 16,8% | 22,4% | 33,7% |
Sursa datelor: Comisia Europeană, calcule proprii
Mai mult, calendarul adoptat de Guvern care prevedere creșterea accizei la țigarete până în anul 2026, stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022[4], indică creșteri anuale de maxim 5,2% pentru acciza minimă la tutun (Tabelul 4.2).
Prin urmare, ne așteptăm la un impact semnificativ asupra pieței tutunului și a economiei, care va fi evidențiat în cele ce urmează.
Tabel 4.2. Calendarul majorării accizei la țigarete până în 2026, adoptat de Guvern
| 2022 | 2023 | 2024 | 2025 | 2026 | |
| Acciza totală (RON/1000 țigarete) | 594,97 | 625,97 | 656,97 | 687,97 | 718,97 |
| Acciza ad valorem (% din prețul de vânzare declarat) | 13% | 12% | 11% | 10% | 10% |
| Acciza specifică (RON /1000 țigarete) | 459,386 | – | – | – | – |
| Acciza minimă (RON /1000 țigarete) | 594,97 | 625,97 | 656,97 | 687,97 | 718,97 |
| Modificare % anuală a accizei minime | 5,2% | 4,95% | 4,72% | 4,5% |
Sursa: Guvernul României, calcule proprii
4.2 Estimarea impactului creșterii accizei asupra consumului de țigarete de pe piața legală
Pentru a estima impactul creșterii accizei la țigarete asupra pieței legale, am utilizat modelul (1) din capitolul 3.2, presupunând că impactul creșterii accizei asupra consumului poate fi parțial contrabalansat de creșterea veniturilor consumatorilor. Utilizând cele trei scenarii de evoluție a prețului, putem estima consumul total de țigarete pe piața legală.
Tabelul 4.3 prezintă estimațiile consumului de țigarete, în cele trei scenarii de creștere a prețului, conforma Variantei 2. Estimările privind câștigul salarial mediu net lunar au fost preluate din Prognoza 2023 – 2026 – varianta de primăvară 2023, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză[5].
Tabel 4.3. Impactul creșterii accizei asupra consumului de țigarete luând în calcul venitul consumatorului
| Valoare de referință | Scenariu 1 | Scenariu 2 | Scenariu 3 | ||
| 1 | Creștere reală de preț la consumator față de 2022 | 12.40% | 17.84% | 28.70% | |
| 2 | Modificarea consumului față de 2023 ca urmare a modificării prețului | -9.80% | -14.09% | -22.68% | |
| 3 | Dinamică reală câștig salarial mediu net 2024 | 4.40% | 4.40% | 4.40% | |
| 4 | Modificarea consumului ca urmare a modificării salariului real net față de 2023 | 1.41% | 1.41% | 1.41% | |
| 5 | Modificarea consumului față de anul anterior | -8.53% | -12.88% | -21.59% | |
| 6 | Consum total (mil. buc.) | 27,030 | 24,724 | 23,548 | 21,195 |
| 7 | Valoarea totală a pieței legale (mld. Lei) | 30.500 | 32.580 | 32.530 | 31.980 |
| 8 | Valoarea totală a pieței legale (mld. Lei) în ipoteza în care prețul rămâne constant și doar consumul scade cu modificarea relativă din linia 5 | 27.90 | 26.57 | 23.92 | |
| 9 | Variația estimată a pieței legale față de anul anterior | 6.83% | 6.66% | 4.86% | |
| *Rata media a inflației prognozată pentru 2024 este de 3,9% | |||||
Creșterea accizei va determina, după cum era de așteptat, o scădere a consumului de țigarete, conform rezultatelor înregistrate pe linia 7 a Tabelului 4.3. Linia 5 înregistrează scăderea procentuală a consumului în fiecare din scenarii comparativ cu anul anterior.
Cu toate acestea, valoarea totală a pieței legale va cunoaște o creștere comparativ cu anul 2022. Chiar dacă se diminuează numărul țigaretelor consumate, cifra de afaceri de pe piață va crește în urma majorării semnificative a prețurilor. Noile cifre de afaceri sunt prezentate pe linia 7, după cum urmează: o cifră de afaceri a sectorului de 32,58 mld. lei în cazul creșterii accizei la 150 euro/1000 țigarete, de 32,53 mld. lei dacă acciza va crește la 160 euro și de 31,98 mld. lei în cazul creșterii accizei la 180 euro, comparativ cu valoarea de referință de 30,5 mld. lei a cifrei de afaceri în 2022.
Noile cifre de afaceri, mai mari, conduc la un nivel mai ridicat al PIB nominal și un nivel mai mare de taxe și impozite la bugetul statului. Însă, deși noua cifră de afaceri este mai mare, aceste valori noi obținute sunt artificiale, create doar ca urmare a creșterii accelerate a prețului și însoțită de scăderea treptată a pieței, și nu a activității productive. În mod real, în economie, scăderea consumului de țigarete se va vedea cel mai repede în scăderea numărului de locuri de muncă, fiindcă cererea nu mai este la fel de mare.
Prin urmare, pentru a avea o imagine clară a impactului majorării accizei în economie, vom lua în calcul situația în care modificările pe piață ar fi generate doar de scăderea consumului, nu și de modificarea prețului față de anul 2022, astfel ca în acest fel să evităm să realizăm o analiză a PIB și a creșterii sale doar pe baza artificială a creșterii prețului. Creăm, prin urmare, pentru fiecare dintre cele trei scenarii amintite anterior și determinate de creșterea accizei, și câte un scenariu contrafactual (al unei realități ipotetice) în care prețurile față de anul 2022 ar rămâne neschimbate, sigura modificare pe piață fiind aceea a diminuării consumului cu valorile menționate pe linia 5 a Tabelului 4.3. Pentru fiecare din aceste cazuri, calculăm câte o nouă cifră de afaceri (sau o nouă valoare a pieței). Prin urmare, noua cifră de afaceri în cazul diminuării consumului cu 8,53% devine 27,9 mld. lei. Dacă reducerea consumului este mai drastică, de 12,88% față de anul 2022, cifra de afaceri pe piața legală devine 26,57 mld. lei. În fine, pentru o reducere a consumului cu 21,59%, cifra de afaceri se va diminua la 23,92 mld. lei (rezultatele obținute pe linia 8 a Tabelului 4.3).
În cele ce urmează, impactul în economie a fost calculat prin raportarea scenariilor 1, 2 și 3 (în care acciza se majorează) cu cele contrafactuale.
4.3 Evoluția încasărilor din acciză la bugetul de stat pentru scenariile identificate
Majorarea accelerată a accizei la țigarete potrivit celor trei scenarii descrise mai sus va avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare prin mai multe canale. Se poate distinge un impact de runda întâi compus din: impactul direct pozitiv asupra încasărilor din accize și TVA ca urmare a modificării în sus a nivelului accizelor; impactul negativ asupra încasărilor din TVA și accize ca urmare a scăderii consumului; reducerea activității economice și a numărului de locuri de muncă din industria tutunului ca urmare a reducerii cantităților vândute. De asemenea, putem distinge și un impact de runda a doua, dat de reducerea activității economice și a numărului de locuri de muncă în industriile suport pentru cea a tutunului.
Trebuie punctat faptul că prezentul studiu utilizează atât indicatori pentru care cele mai recente observații se referă la anul 2021 – cum este cazul datelor preluate din situațiile financiare ale agenților economici -, dar și indicatori pentru care există date disponibile pentru anul 2022 – cum este cazul datelor referitoare la încasările din accize, structura prețului de vânzare, etc. Estimările cu privire la modificarea veniturilor bugetare ca urmare a modificării nivelului accizelor potrivit celor trei scenarii se vor realiza la nivelul veniturilor din 2022. Având în vedere faptul că nivelul încasărilor din TVA aferente industriei tutunului au putut fi identificate distinct doar pentru anul 2021, pentru anul 2022 se va face presupunerea că acestea vor avea un ritm de creștere identic cu cel al accizelor. Pentru celelalte taxe și impozite – în afară de TVA și accize – plătite de industria tutunului, ipoteza utilizată este aceea că ritmul de creștere din anul 2022 a fost egal cu cel al PIB nominal.
Efectele de runda întâi asupra încasărilor bugetare ca urmare a modificării accizelor potrivit celor trei scenarii
Așa cum s-a arătat anterior, circa 90% din contribuția totală la bugetul general consolidat a industriei tutunului este atribuibilă accizelor și TVA. Prin urmare modificarea nivelului accizelor impuse va influența decisiv încasările bugetare generate de această industrie. În condițiile în care tutunul este un produs cu cerere inelastică, o creștere a prețului de vânzare determinată de majorarea accizelor va fi acompaniată de o reducere mai redusă a cantității vândute, astfel că în condiții normale (absență a unei creșteri semnificative a migrării cumpărătorilor pe piața neagră) încasările bugetare se vor majora. Mai mult, creșterea veniturilor cumpărătorilor este de natură să atenueze parțial reducerea consumului generată de modificarea prețului. În condițiile unei elasticități a cantităților vândute pe piața legală în funcție de venitul real determinată anterior de 0,32, la o creștere a salariilor reale nete de 4,4% – cea prognozată pentru anul 2024 de CNSP – poate fi absorbită fără o diminuare a pieței legale o majorare a prețului de vânzare al țigaretelor în termeni reali cu circa 1,41%.
Spre exemplu, în cazul scenariului 1 creșterea prețului de vânzare cu 16,8% (sau cu 12,4% în termeni reali considerând o inflație medie de 3,9%) ca urmare a majorării accizei cu 24,7% conduce la o reducere a consumului cu circa 8,53%, dar la o majorare a încasărilor bugetare cu circa 10%. În cazul încasărilor din TVA s-a considerat că acestea se majorează în linie cu creșterea prețurilor de vânzare ale țigaretelor. Pentru celelalte categorii de impozite și taxe generate de industria tutunului – care cumulează circa 10% din total – se va face presupunerea că vor scădea cu reducerea consumului în termeni reali. Trebuie punctat și faptul că reducerea consumului pe piața legală va fi asociată cu o reducere a numărului de angajați din industria tutunului (o scădere cuprinsă între 8,5% și 21,6% a numărului de locuri de muncă din industrie, similară reducerii consumului, ar echivala cu reducere a numărului de salariați cu 400 – 1100).
Tabel 4.4. Efectele de runda întâi asupra încasărilor bugetare ca urmare a modificării accizelor
| Valoare de referință 2021 | Valoare de referință 2022 | Scenariu 1 | Scenariu 2 | Scenariu 3 | |
| Modificare acciză tutun | 24.74% | 33.10% | 49.70% | ||
| Modificarea consumului | -8.53% | -12.88% | -21.59% | ||
| Modificare preț nominal vânzare țigarete | 16.80% | 22.40% | 33.70% | ||
| Modificare preț real vânzare țigarete | 12.40% | 17.84% | 28.70% | ||
| Variația estimată a pieței legale | 6.83% | 6.66% | 4.86% | ||
| Accize industria tutunului | 15.7 | 16.0 | 18.3 | 18.6 | 18.8 |
| TVA industria tutunului | 4.6 | 4.7 | 5.0 | 5.0 | 4.9 |
| Alte impozite și taxe industria tutunului | 2.4 | 2.8 | 2.6 | 2.5 | 2.2 |
| Total modificare încasări bugetare față de anul de referință 2022 | 2.4 | 2.5 | 2.4 |
Din Tabelul 4.4 de mai sus se poate remarca o majorare a încasărilor bugetare potrivit efectelor de runda întâi în cele trei scenarii considerate cu un cuantum cuprins între 2,4 mld. lei și 2,5 mld. lei (în prețurile anului 2022). Acest lucru are loc deoarece creșterea accizei la țigarete și implicit a prețului de vânzare este acompaniată de o reducere a consumului, potrivit nivelului determinat al elasticității în funcție de preț și având în vedere și faptul că majorarea salariilor absoarbe parte minoră din șoc. Se poate remarca faptul că, o majorare mai însemnată a accizei cum este cazul scenariilor 2 și 3 nu conduce la încasări bugetare mai ridicate comparativ cu scenariul 1, ca urmare a reducerii consumului, în condițiile aceluiași nivel de amortizare a șocului atribuibil majorării câștigurilor salariale reale. Mai precis, avansul salariilor în termeni reali amortizează circa 14,4% din reducerea consumului generată de creșterea prețului din scenariul 1, pe când în scenariile 2 și 3 acest procent se reduce la 10% și respectiv 6,2%. Aceste rezultate sugerează avantajul din perspectiva dinamicii veniturilor bugetare al unei majorări etapizate a accizelor.
Efectul de runda a doua asupra încasărilor bugetare ca urmare a modificării accizelor potrivit celor trei scenarii
Efectul de runda a doua este dat de reducerea activității economice și a numărului de locuri de muncă în industriile suport pentru cea a tutunului. Potrivit rezultatelor aplicării modelului Leontief, contribuția indirectă și indusă a industriei tutunului la formarea PIB din România în termeni reali se reduce de la 4,05% la 3,71% din PIB potrivit scenariului 1, respectiv cu 0,34 pp de PIB; de la 4,05% la 3,53% din PIB potrivit scenariului 2, respectiv cu 0,52 pp de PIB; de la 4,05% la 3,18% din PIB potrivit scenariului 3, respectiv cu 0,87 pp de PIB. Având în vedere ponderea veniturilor fiscale – inclusiv contribuții de asigurări – în PIB în anul 2022 de circa 25,9% această reducere a activității economice va genera o reducere a încasărilor bugetare cu: 0,0873 pp de PIB potrivit scenariului 1, echivalentul a 1,22 mld. lei în prețurile anului 2022; 0,223 pp de PIB potrivit scenariului 2, echivalentul a 1,87 mld. lei în prețurile anului 2022; 0,223 pp de PIB potrivit scenariului 3, echivalentul a 3,14 mld. lei în prețurile anului 2022.
Impact total asupra încasărilor bugetare ca urmare a modificării accizelor potrivit celor trei scenarii
Cumulând impactul de runda întâi asupra încasărilor bugetare cu cel de runda a doua rezultă un impact cumulat – în prețurile anului 2022- de: 1,18 mld. lei în scenariul 1; 0,63 mld. lei în scenariul 2; -0,74 mld. lei în scenariul 3.
Este important de subliniat că cele trei scenarii au în vedere creșteri ridicate ale accizei la țigarete, respectiv între 24,74% și 49,7%, ceea ce va genera o majorare a prețului de vânzare cu procente cuprinse între 16,8% și 33,7%. În aceste condiții există riscuri cu privire la aplicabilitatea elasticității estimată pe baza datelor istorice și implicit asupra estimărilor cu privire la modificarea încasărilor bugetare, neputând fi excluse comportamente non-liniare. Altfel spus, nu poate fi exclusă o migrare semnificativă a consumatorilor către piața neagră.
Simulările descrise mai sus sugerează un impact favorabil marginal asupra încasărilor bugetare al unei creșteri accelerate a accizei la țigarete, concomitent cu o reducere relevantă a consumului, a activității productive din industria tutunului. Efectele negative de runda a doua din economie sunt importante și generează un impact negativ asupra încasărilor bugetare, care anulează parțial – în scenariile 1 și 2, sau integral – în scenariul 3, efectul favorabil asupra încasărilor bugetare generat de creșterea accizei.
Calculele realizate sugerează drept fezabilă – fără reducerea consumului- o majorare a prețului la țigarete în termeni reali (peste rata inflației- prognozată la circa 4% în următorii 3 ani) de circa 1,7-2%, dată fiind capacitatea de absorbție atribuibilă majorării salariilor reale. O astfel de variantă – creșteri ale prețului la țigarete de circa 6% pe an – ar echivala cu o majoare a accizei de circa 11 euro anual. În aceste condiții, un nivel al accizei de cel puțin 180 de euro/1000 de țigarete ar putea fi atins treptat în România în următorii circa 5 ani, fără un impact nefavorabil asupra industriei tutunului și cu un impact favorabil din perspectiva maximizării veniturilor colectate la bugetul general consolidat.
4.4 Impactul reducerii volumelor de produse din tutun comercializate pe piața din România asupra economiei românești
a) Impact asupra PIB-ului
Pentru a evidenția impactul asupra PIB-ului, am calculat, în primul rând, contribuția sectorului tutunului (alcătuit din cele două diviziuni CAEN pe care le-am precizat anterior – Fabricarea produselor din tutun și Comercializarea produselor din tutun) la formarea PIB-ului în economie în anul 2022. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 4.5.
Practic, în anul 2022, sectorul tutunului a avut o contribuție de 5,14% din PIB, echivalentă unei valori de 77,29 mld. lei. Această contribuție totală este formată din contribuția generată la nivelul sectorului (contribuție directă, de 2,14% din PIB), de contribuția generată ca urmare a interacțiunii dintre sectoare (indirectă, reprezentând 1,9% din PIB) și din contribuția indusă (1,4% din PIB), generată de fluxurile monetare în și din gospodării și efectele acestora asupra sectoarelor economice.
Tabel 4.5. Contribuția sectorului tutunului la formarea PIB în anul 2022
| Total sector tutun | |
| Contribuția directă | 2,14% |
| Contribuția indirectă | 1,9% |
| Contribuția indusă | 1,4% |
| Contribuția totală | 5,4% |
| Contribuția totală în PIB (valori monetare) | 77,29 mld. lei |
Sursa: calcule proprii
Am procedat în mod similar, calculând impactul în PIB pentru fiecare dintre scenariile 1-3 și cele contrafactuale aferente acestora. Pentru concizie, vom prezenta contribuția totală ca procent din PIB și ca valoare monetară. Rezultatele sunt evidențiate în Tabelul 4.6.
Este evidentă o majorare a contribuției sectorului tutunului la formarea PIB ca urmare a majorării accizei (Scenariile 1-3), atât ca pondere din PIB, cât și ca valoare nominală comparativ cu situația din anul 2022. În schimb, scenariile contrafactuale 1-3 arată realitatea de pe piață. Dacă am evita influența creșterii prețurilor, considerând doar diminuarea consumului, impactul sectorului tutunului în PIB s-ar diminua față de anul 2022 (Tabelul 4.5 de mai sus), iar scăderea ar fi tot mai drastică în funcție de diminuarea consumului.
Prin urmare, în cazul diminuării consumului cu 8,53% comparativ cu anul 2022, impactul sectorului tutunului se situează la 70,74 mld. lei, adică 4,96% din PIB. Diferența față de valoare de 82,6 mld. lei (respectiv 5,8% din PIB) este dată doar de majorarea prețului ca urmare a creșterii accizei la 150 euro, întrucât cantitatea de țigarete vândută este mai mică.
Diferența dintre valoarea reală a PIB (din scenariul contrafactual) versus cea artificială, creată doar de majorarea prețului, se adâncește în următoarele două situații. O scădere cu 12,88% a consumului față de anul be bază (2022) ar genera un impact al sectorului tutunului de 67,37 mld. lei în PIB (4,72%). În fine, pentru al treilea scenariu în care consumul scade cu 21,59%, impactul sectorului tutunului la formarea PIB ar fi de 60,65 mld. lei (4,25% din PIB).
Tabel 4.6. Contribuția sectorului tutunului în formarea PIB pentru scenariile considerate
| Scenariul 1 | Scenariul contrafactual 1 | Scenariul 2 | Scenariul contrafactual 2 | Scenariul 3 | Scenariul contrafactual 3 | |
| Contribuția directă | 2,28% | 1,95% | 2,28% | 1,86% | 2,24% | 1,68% |
| Contribuția indirectă | 2,05% | 1,76% | 2,05% | 1,67% | 2,01% | 1,51% |
| Contribuția indusă | 1,46% | 1,25% | 1,45% | 1,19% | 1,43% | 1,07% |
| Contribuția totală în PIB | 5,8% | 4,96% | 5,78% | 4,72% | 5,68% | 4,25% |
| Contribuția totală în PIB (valoare monetară) | 82,6 mld. lei | 70,74 mld.lei | 82,48 mld. lei | 67,37 mld. lei | 81,1 mld. lei | 60,65 mld. ei |
Sursa: calcule proprii
b) Impact asupra ocupării forței de muncă
În mod similar, am calculat impactul sectorului tutunului în scenariul din anul de bază (2022) comparativ cu scenariile contrafactuale aferente, care evidențiază scăderea la nivelul ocupării forței de muncă determinată de scăderea consumului. Tabelul 4.7 prezintă rezultatele obținute. Este evidentă scăderea contribuției sectorului tutunului la ocuparea forței de muncă comparativ cu scenariul de bază. Astfel, contribuția totală scade de la 26,72 mii persoane, cât este generat de sectorul tutunului în anul 2022, la 24,12 mii persoane în cazul unei scăderi a consumului cu 8,53%, deci o contribuție în ocupare cu 9,7% mai mică decât în anul de bază. O scădere cu 12,88% a consumului față de anul be bază (2022) ar genera o contribuție în ocupare de 22,97 mii persoane, o valoare cu 14% mai mică decât în scenariul de bază. În fine, pentru al treilea scenariu în care consumul scade cu 21,59%, contribuția sectorului tutunului în ocuparea forței de muncă ar fi cu 22,6% mai mică decât în scenariul de bază.
Tabel 4.7. Contribuția sectorului tutunului în ocuparea forței de muncă pentru scenariile considerate
| Scenariul de bază (2022) | Scenariul contrafactual 1 | Scenariul contrafactual 2 | Scenariul contrafactual 3 | |
| Contribuția directă
(mii persoane) |
6,53 | 5,91 | 5,63 | 5,07 |
| Contribuția indirectă
(mii persoane) |
13,91 | 12,5 | 11,91 | 10,72 |
| Contribuția indusă
(mii persoane) |
6,28 | 5,7 | 5,43 | 4,89 |
| Contribuția totală
(mii persoane) |
26,72 | 24,12 | 22,97 | 20,68 |
Sursa: calcule proprii
- Meschi, M. 2019. The relationship between price and the price elasticity of demand for cigarettes, FTI Consulting ↑
- Mărci de țigarete fabricate în mod legitim pe o piață, fie impozitate pentru consumul local, fie neimpozitate la export și vândute cu bună știință unor comercianți care le transportă într-o altă țară unde produsele sunt vândute ilegal, fără impozite interne plătite (UE). ↑
- Țigări cumpărate fără plata taxelor vamale sau a accizelor. Consumatorii pot cumpăra țigarete fără plata taxelor vamale și a accizelor atunci când călătoresc în sau în afara UE (inclusiv Elveția și Norvegia) pe uscat, aer sau pe mare la magazinele legale de tip Duty Free ↑
- https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OG_16_2022.pdf ↑
- https://cnp.ro/wp-content/uploads/2023/05/Prognoza-de-primavara-2023-2026-1.pdf ↑
